Catalina Olaneanu

7 comportamente pe care nu ar trebui să le tolerezi în relațiile tale

              Este posibil ca uneori să ai tendința de a le oferi celor dragi permise gratuite, poate din iubire ori din teama de abandon, însă există o serie de comportamente pe care ar fi bine să nu le accepți în nicio relație. Ar fi bine atât pentru tine cât și pentru relația în sine.

              Când aducem în discuție comportamentele toxice, nu facem referire doar la momentele de ceartă ori gelozie, ci vorbim și despre acțiuni mult mai subtile care ajung să afecteze modul în care te raportezi la tine, la ceilalți și chiar la viață. Iar, pentru a putea lua deciziile potrivite pentru tine și pentru a te proteja, este important să poți identifica dinamica relațiilor care își afectează sănătatea mintală.

Semne că ești într-o relație toxică

              Orice proces de vindecare are ca prim pas conștientizarea. Însă, când vorbim despre relații toxice, este important să avem în vedere mai mulți factori, și anume: cultura, mediul, modul în care comportamentele respective te afectează.

              Câteva dintre semnele care indică faptul că te afli într-o relație toxică sunt:

• Nu te simți în siguranță;
• Nu ai încredere în capacitățile tale;
• Cântărești foarte mult ceea ce spui sau ceea ce faci pentru a nu îți supăra partenerul;
• Te simți vinovat/ă chiar și atunci când știi că nu ai greșit cu nimic;
• Ești dependent financiar și emoțional de partener;
• Ești nefericit/ă.

7 comportamente toxice de care trebuie să fii conștient

1. Gaslighting

Gaslighting-ul este una dintre cele mai comune forme de manipulare emoțională din partea unei agresor, care își dorește (mai mult sau mai puțin conștient) să inducă un sentiment de nesiguranță față de propriile percepții, reacții, amintiri sau credințe astfel încât cel agresat să ajungă să se îndoiască de sine într-atât de mult încât să creadă chiar că are probleme de natură psihică.

Exemple Gaslighting:

• „Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată, este doar în mintea ta.”
• “Nu am spus niciodată asta. Întotdeauna înțelegi greșit.”

2. Umilința

Umilirea este un alt comportament toxic care poate căpăta diferite forme. Uneori poate apărea ca o simplă tachinare când sunt de față și alte persoane, ori te poate ridiculiza, sau îți ia în derâdere obiectivele sau, poate fi prezenta sub clasica formă de critică dură la adresa ta, a comportamentului tău, a felului tău de a fi. 

Exemple de comportamente umilitoare:

• „Nu-ți bate capul cu ea/el, oricum nu înțelege niciodată ce vrei să spui.”
• „Uneori mă întreb dacă m-am căsătorit cu un idiot/o idioată.”

3. Izolarea

De cele mai multe ori, în cadrul unor relații toxice, izolarea apare în timp și cât mai discret. Se întâmplă ca acest proces nici să nu-l resimți, ci pur și simplu te trezești la un moment dat că nu mai ai pe nimeni în jur. Nu mai ai prietenii, familia, nu ai un sistem de siguranță.

Acest lucru se întâmplă pentru că partenerul tău are mereu o scuză pentru a evita evenimentele sociale cu prietenii tăi, ori se plânge de faptul că aceștia au o influență nefastă asupra ta, a relației. De asemenea, îți poate spune, sub diferite forme, cât de inconfortabil, inadecvat se simte în sânul familiei tale, ajungând astfel să te îndepărteze de cei dragi.

Alteori, poate „uita” că ai avut programată o întâlnire cu prietenii/familia și, în schimb, programează o cină romantică exact în aceeași seară. Sau se îmbolnăvește chiar înainte de a merge la evenimentul respectiv.

Exemple de izolare

• „Știi că nu mă simt confortabil în preajma lor. Nu pot să cred că le-ai alege în locul meu.”
• „Mi-am făcut deja planuri pentru noi în acea noapte. Ar fi trebuit să întrebi mai devreme.”
• „Am avut o zi groaznică la serviciu. Serios, mă lași singur în seara asta?“

Dacă alegi totuși să ieși, se va supăra ori oferă ”tratamentul tăcut” după ce te întorci de la petrecerea cu prietenii.

4. Stonewalling

Partenerul alege să se închidă și refuză să comunice, explică Lena Derhally, un psihoterapeut în Washington D.C. Stonewalling este uneori denumit tratamentul tăcut.

Partenerul îți blochează toate eforturile de aplanare a conflictului, de comunicare eficientă și te îndepărtează din punct de vedere emoțional. Se comportă ca și când ai fi invizibil.

Exemple de Stonewalling

• Te afli în mijlocul unei conversații și partenerul tău refuză să-ți răspundă la întrebări sau se uită pe telefon, ignorându-te.
• În mijlocul conversației, partenerul tău pleacă.
• După ce v-ați certat, partenerul tău nu mai vorbește cu tine câteva zile.

5. Amenințările

Uneori amenințările pot fi voalate, însă asta nu înseamnă că nu te cuprinde teama ori îndoiala. Ele nu sunt întotdeauna îndreptate către tine, uneori pot fi îndreptate către prietenii tăi, familia ta ori lucrurile la care ții.

Exemple de amenințări

• „Sunt curios cu ar reacționa șefa ta dacă ar ști că ți-ai depus cv-ul anul trecut, la firma concurentă.”
• „Dacă mă părăsești, îți tai frânele la mașină.”

6. Manipularea prin vinovăție

Această formă de manipulare este frecvent utilizată pentru că structura noastră psihologica nu suporta vinovăția, iar sentimentul de vină te face să te simți agitat, te face sa blochezi elementele cele mai importante ale dezvoltării tale, ajungând astfel să faci ceea ce manipulatorul dorește să faci. Făcându-te să te simți vinovat practic, îți respinge sentimentele, nevoile și comută focusul pe ceea ce presupune că ai făcut ori n-ai făcut.

Exemple de manipulare prin vină

• „Ești tristă pentru că vrei să fii. Acum, vrei să fiu și eu supărat.”
• „Am țipat la tine doar pentru că știai că am avut o zi proastă și totuși ai ales să te plângi de asta.”

7. Crearea dependenței

Există cupluri în care rolurile sunt bine definite și, fie stabilesc de comun acord, în mod explicit, care sunt atribuțiile fiecăruia în cuplu fie, acest lucru se așează cu timpul. Astfel, unul dintre cei doi ajunge să se ocupe, în exclusivitate, de plata facturilor, de încheierea/rezilierea contractelor pentru utilități, de găsirea meseriașului potrivit la nevoie, etc. Ceea ce este un lucru minunat, căci fiecare știe care îi sunt responsabilitățile.

Însă, dacă acest lucru este făcut din dorința de a-l face pe celălalt dependent de el, de a-l face să creadă că nu va fi capabil să se descurce de unul singur, acesta se încadrează la comportamente toxice.

Dacă nu ai acces la bani, nu ai voie să citești contractele, ești cumva lăsat/ă pe dinafară, sub pretextul că te menajează, nu vrea să îți dea bătăi de cap, este, de fapt o modalitate, mascată de a te ține captiv/ă în acea relație.

Acest lucru te poate determina să rămâi într-o relație toxică, deoarece nu ai resursele necesare pentru a pleca sau nu ești sigur/ă cum a-i putea ieși fără să pierzi totul.

Exemple de crearea dependenței

• „Nu îți face griji pentru bani. Mă voi ocupa de tot și îți voi acorda o indemnizație în fiecare lună.”
• „Toate documentele importante sunt în seiful meu. Altfel le-am rătăci.”
• „Nu ai nevoie să conduci. Te pot duce eu oriunde trebuie să mergi.”

De ce unii oameni acceptă comportamente toxice?

              Există nenumărate motive pentru care cineva poate tolera comportamente toxice sau poate rămâne în parteneriate abuzive. Unele fac referire la:

•  Un stil de atașament nesigur
• O tulburare de personalitate dependentă
• Traume din copilărie
• Relații co-dependente

              Un alt motiv pentru care ajungi să accepți o relație toxică poate fi codependența. De regulă, partenerii cu trăsături codependente au tendința de a-și asuma roluri, de îngrijitor, de salvator, de martir, etc. De multe ori, este posibil să nu fii conștient de aceasta. Dar, în încercarea de a te simți dorit sau necesar, poți avea tendința de a prioritiza nevoile partenerului tău în moduri care să susțină comportamentele toxice ale acestuia.

Strategii care te pot ajuta să ieși dintr-o relație toxică

1. Metoda ”grey rock”

Această metodă este o formă de comunicare care are drept obiectiv pierderea interesului celui care recurge la comportamente abuzive față de abuzat. Aceasta constă în păstrarea interacțiunilor cât mai scurte, oferirea unor răspunsuri cât mai scurte, evaziune, lipsite de implicare emoțională, neinteresante și plictisitoare. Lucru care l-ar putea determina pe abuzator să renunțe, căci nu se va simți provocat.

Însă, această metodă nu este potrivită pentru orice situație toxică și poate escalada anumite tipuri de comportamente abuzive. Poate fi ca o sabie cu două tăișuri. Tomai de aceea este recomandat să discuți mai întâi despre utilizarea acestei tehnici cu un profesionist.

2. Prioritizează limitele

Limitele sunt acolo pentru a te ajuta să îți protejezi sănătatea fizică și mentală. Dacă ai stabilit limite, ține-te de ele. Acestea te pot ajuta să menții lucrurile care sunt importante pentru individualitatea ta.

3. Petrece timp alături de cei dragi, familie, prieteni

Uneori, când ești izolat, poate fi ușor să pierzi din vedere cum ar putea arăta comportamentele mai sănătoase.

4. Caută sprijin din partea unui profesionist

Să recunoști comportamentele toxice în relație poate fi un proces dificil. Dacă simți că ai putea fi într-o astfel de relație, un specialist în domeniul sănătății mintale te poate ajuta să clarifici aceste îndoieli. De asemenea, specialistul îți poate spune dacă aceste comportamente ar putea fi rezolvate cu ajutorul terapie sau dacă este posibil să fie nevoie să închei relația.